Copiii migranţilor – între disperare şi haine de firmă

0   Imagine: curentul.ro Îngînduraţi şi cu ochii trişti, dar cu haine de marcă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii migranţilor. De cîţiva ani, autorităţile prezintă o singură cifră care ar arăta cîţi copii din Moldova au unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare – 100 de mii. Deşi este estimativă, aceasta nu reflectă totuşi realitatea. Specialiştii în domeniul drepturilor copilului spun că în realitate numărul acestor copii este cu mult mai mare. Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească În raionul  Ungheni , 4340 de copii au rămas fără supravegeherea părinților.  Din aceștia: 1120 au ambii părinți plecați peste hotare și 3220 – un părinte plecat. Cifrele au fost enunțate de Comisariatul de poliție din  Ungheni . Profesorii susțin însă că cifra ar putea fi și mai mare. În raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa 530 – ambii părinţi, conform datelor Secţiei raionale de asistenţă  social ă şi protecţie a familiei. Majoritatea părinților pleacă în Rusia, Italia, Portugalia, Franța. Copiii lor au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi motococlete, și chiar maşini. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi.„Copilul, la 11 ani, nu are nevoie de mașină. Părinții, într-un fel, vor să-și compenseze lipsa și  trimit acasă cadouri scumpe și bani. Eu aş prefera să trăiesc în sărăcie decît să fiu fără părinţi”, spunea, în cadrul unei mese rotunde organizate la Biblioteca publică «Dimitrie Cantemir” din  Ungheni , Silvian Donoagă, un băiat de 15 ani din satul Bușila. Într-un sat din Călăraşi, Sipoteni, locuieşte o fetiţă care nu şi-a mai văzut mama de șase ani. Lenuţa spune că mama ei a plecat să muncească în Italia pe cînd ea avea şase ani. De atunci, la fiecare început de an şcolar a mers la careul solemn însoţită de cineva dintre rude şi a privit cu jind la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu stie ce inseamnă să discuți cu mama și să-i ceri un sfat atunci cînd ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depaşeşti o situaţie mai delicată cu colegii. De dorul părinţilor au încercat să-şi pună capăt zilelor Şi din raionul Vulcăneşti sute de oameni sînt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi muncesc în Turcia. Copiii rămaşi acasă spun că vor urma exemplul părinţilor imediat ce vor absolvi şcoala generală. Modelul oferit astfel de părinţi este greu de combătut. Totuşi, copiii migranţilor sînt foarte vulnerabili la stres şi la pericolele sociale, spune Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din orasul Vulcăneşti. Centrul a asistat pînă acum doi minori care au încercat să se sinucidă în timp ce părinţii erau plecaţi peste hotare. «A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică ca să-i readucem la normal şi să-i ajută să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii”, mai spune Nadejda Mocan. Cine le poarta de grija? Responsabilitatea pentru copiii ramaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor in situații de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. La nivel local, de aceşti copii sînt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti. Însă, fără un sistem eficient de „evidenţă» a copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească nişte cifre care sînt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis. «Situaţia copiilor migranţilor diferă foarte mult de la un caz la altul. Există şi copii bine asiguraţi material, cărora nu le lipseşte nimic, cu excepţia părinţilor, dar sînt şi copii care îndură foame şi frig, după ce părinţii au plecat şi nu au mai dat de veste de ani buni”, susţine Diana Cheianu-Andrei, sefa Catedrei de sociologie în cadrul USM, care elaborează un concept de recensămînt pentru Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) privind situaţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească. Problemele cu care se confruntă această categorie de copii sînt foarte  diverse , de la abuzul fizic şi sexual, pînă la sarcini nedorite şi avorturi timpurii. Cum reacţionează statul? Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare, astfel încît să fie protejate drepturile copiilor. «Problema copiilor care au rămas fără ocrotire părintească este prioritară pentru Guvern şi pentru Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei. Migraţia, sărăcia şi alte fenomene care au afectat familia în R. Moldova a făcut să avem astăzi 100.000 de copii lăsaţi în voia sorţii, iar cadrul legislativ existent nu le asigură întdeauna o protecţie adecvată”, a declarat ministrul Muncii, Valentina Buliga, la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, desfăşurat împreună cu OIM.   Potrivit ei, ministerul îşi propune să elaboreze o bază de date a copiilor aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii migranţilor. Aceasta ar urma să ajute autorităţile să le cunoască situaţia şi să poată interveni în problemele lor. De asemenea, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel că persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui. O decizie a Guvernului în vigoare în prezent îi obligă pe migranţii care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovada că a delegat cuiva tutela asupra copilului. În secţiile de asistenţă  social ă şi protecţie a familiei am reuşit să aflăm că sînt înregistrate doar cîteva astfel de cazuri în fiecare raion. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal. În cazul lor această obligaţie nu poate fi aplicată. Numărul orfanilor sociali – mai mare cu fiecare an Potrivit datelor Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 în evidenţă intrau 94 de mii de copii, la care cel puţin un părinte era plecat peste hotare, în 2009 numărul acestora a ajuns la 135 de mii. Natalia Porubin, Liliana Ursu, Centrul de Investigaţii Jurnalistice Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei «Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, susținută de Ambasada SUA în Moldova

Добавить комментарий

Ваш e-mail не будет опубликован. Обязательные поля помечены *